Pe 5 Octombrie anul acesta, Comitetul Nobel a decis decernarea premiului Nobel pentru Medicină cercetătorilor care au identificat virusul care provoacă hepatita C.

În 1989 cercetătorii Harvey J. Alter (SUA), Michael Houghton (Marea Britanie) și Charles M. Rice (SUA) au identificat virusul care provoca hepatita C, numindu-l inițial “virus Non-A-Non-B” și, ulterior, virus hepatitic C (VHC). Descoperirea lor și identificarea noului virus a dus la salvarea multor vieți, boala fiind o problemă de sănătate la nivel global, provocând ciroză hepatică și cancer în cazul în care nu este tratată.

De la descoperirea VHC au urmat etape clare de înțelegere și tratament a patologiei până la momentul actual în care hepatita C poate fi vindecată. Reușita excepțională a colectivului de cercetători a fost apreciată internațional, astfel încât, anul acesta, au primit cea mai importanta distincție pentru servicii aduse umanității – premiul Nobel.

Cu toate ca s-au făcut progrese uriașe privind tratamentul infecției cu virusul hepatitic C, există încă o mare problemă – identificarea oamenilor infectați. Cunoscut și sub numele de “ucigașul tăcut”, virusul este dificil de diagnosticat din cauza manifestărilor asimptomatice.

Organizația Mondială a Sănătății a adoptat prima Strategie globală de sănatate privind hepatitele virale, cu obiectivul general de eliminare a hepatitelor virale ca amenințare pentru sănătatea publică pâna în 2030, fiind evidențiate 2 ținte: reducerea noilor infecții cu 80% și a mortalității cu 65%. În România prevalența hepatitelor este cunoscută fragmentar, dar puținele studii naționale estimează unele dintre cele mai mari prevalențe ale infecțiilor HBV și HCV din Europa. România este a 3-a țara din Europa ca prevalență pentru infecția cu HBV, în condițiile în care numai 10% dintre cei afectați sunt diagnosticați. Mai mult, aproximativ 70% dintre români nu s-au testat niciodată pentru infecția cu VHC, un lucru grav având în vedere că populația infectată din România e estimată la peste 500.000, țara noastră fiind devansată doar de Italia care are aproximativ 700.000 persoane infectate, dar la o populație triplă ca număr.

Ce este de făcut? Singura soluție viabilă este screeningul populațional, iar Institutul Clinic Fundeni, prin cele două proiecte: „LIVE(RO) 1 – Formarea personalului medical din România pentru screeningul populațional al infecțiilor cronice cu virusuri hepatitice B/C/D” și „LIVE(RO)2-SUD: Program regional de prevenire, screening și diagnostic al pacienților cu boli hepatice cronice secundare infecțiilor virale cu virusuri hepatice B/D și C” s-a alăturat luptei împotriva hepatitelor virale.

Cele două proiecte acoperă toate aspectele care țin de realizarea cu succes a unui screening populațional, utilizând experiența specialiștilor din domeniul medical pentru a realiza:

1. Campania națională de educare, informare și conștientizare a populației cu privire la virusurile heptitice B/C/D

2. Formarea personalului medical de specialitate in furnizarea de servicii medicale in domeniul prevenirii, depistarii precoce, diagnosticului și tratamentului hepatitelor virale, mai exact 349 de medici de familie au fost beneficiari ai cursurilor de formare organizate în cadrul proiectului LIVERO 1

3. Screeningul populațional pentru depistarea infecției cu virusuri hepatice B,C și D pentru un număr de 120.000 de persoane din regiunile de dezvoltare Sud- Muntenia și Sud-Vest Oltenia, în cadrul proiectului LIVERO 2 

COMUNICAT DE PRESĂ – Hepatita C – De la recunoaștere internațională la identificare locală