Prof. Dr. Irinel Popescu, Dr. Serban Vasile, Dr. Traian Dumitrascu
In perioada 20 – 23 octombrie 2010 s-a desfasurat la Cairo (Egipt) cel de-al 20-lea Congres Mondial al Asociatiei Internationale a Chirurgilor, Gastroenterologilor si Oncologilor (www.iasgo-2010.org). Manifestarea, gazduita in spatiul generos al Centrului International de Conferinte si Expozitii din Cairo, a oferit participantilor oportunitatea intalnirii cu specialisti de varf din domeniul chirurgiei, gastroenterologiei si oncologiei din intreaga lume. Delegatii la congres au avut prilejul pe de-o parte de a-si expune propriiile cercetari clinice si experimentale din diferite domenii medicale, iar pe de alta parte de a se pune la punct cu ultimele noutati din domeniul chirurgiei, gastroenterologiei si oncologiei, prin numeroasele conferinte sustinute de personalitati de varf din domeniile respective. Asociatia Internationala a Chirurgilor, Gastroenterologilor si Oncologilor (International Association of Surgeons, Gastroenterologists and Oncologists – IASGO) o fost fondata in anul 1988 la Amsterdam, Olanda (unde a avut loc dealtfel si primul congres) avand drept scop promovarea achizitiilor stiintifice si expertizei in domeniul chirurgiei, gastroenterologiei si oncologiei. Spiritul IASGO are la baza cooperarea multidisciplinara in diagnosticul si terapia bolilor gastro-intestinale.
Evenimentul stiintific de la Cairo a beneficiat de sprijinul organizatoric local al Societatii Egiptene de Chirurgie, si l-a avut drept presedinte pe Prof Dr. M. Sabet (Presedintele Societatii Egiptene de Chirurgie) si secretar general al congresului pe Prof Dr. MA Wahab. Organizarea de exceptie a fost posibila si prin sprijinul financiar si logistic al numerosilor sponsori.
Tematica abordata in cadrul sesiunilor stiintifice ale manifestarii a fost larga, cuprinzand in special subiecte din patologia chirurgicala gastrointestinala oncologica.
Un subiect larg dezbatut a fost reprezentat de patologia tumorala a pancreasului precum si imbunatatirea tehnicilor de rezectie pancreatica. Astfel, au fost puse in discutie probleme de mare interes precum strategii de reducere a mortalitatii dupa duodenopancreatectomia cefalica (Prof. Dr. W Kimura, Japonia), impactul asupra mortalitatii si morbiditatii postoperatorii dupa duodenopancreatectomia cefalica in functie de experienta chirurgului in chirurgia pancreasului (Prof. Dr. M Braga, Italia), posibilitatile tehnice de reconstructie vasculara dupa chirurgia oncologica hepato-bilio-pancreatica (Prof. Dr. M Miyazaki, Japonia), aspecte privind calitatea vietii dupa chirurgia adenocarcinomului pancreatic (Prof. Dr. M Ryska, Cehia), utilizarea sau nu a stenturilor dupa anastomoza wirsungo-jejunala etc. In ceea ce priveste imbunatatirea tehnicilor de rezectie pancreatica, de un real interes s-a bucurat conferinta sustinuta de Prof Dr. Irinel Popescu (Centrul de Chirurgie Generala si Transplant Hepatic Fundeni, Bucuresti, Romania) avand drept subiect “Abordul posterior in duodenopancreatectomia cefalica” – conferinta moderata de unul dintre cei mai importanti experti mondiali in chirurgia pancreasului, Prof. Dr. M Miyazaki (Japonia). Abordul posterior in duodenopancreatectomia cefalica pentru neoplasmul de cap de pancreas are drept principala tinta excizia totala a mezopancreasului si astfel cresterea ratei rezectiilor cu viza real curativa (R0), cu scaderea ratei de recidiva locala si speranta imbunatatirii prognosticului in ceea ce priveste supravietuirea la distanta a acestor pacienti. Tot in cadrul sesiunii de tehnici in chirurgia pancreasului a fost prezentata si lucrarea “Factori predictivi pentru morbiditate dupa pancreatectomia centrala” (Dr. Traian Dumitrascu, Centrul de Chirurgie Generala si Transplant Hepatic Fundeni, Bucuresti, Romania). Au fost astfel conturate principalele indicatii privind utilizarea acestui procedeu chirurgical conservator din arsenalul rezectiilor pancreatice (pancreatectomia centrala) – pacienti tineri cu afectiuni benigne, tumori neuroendocrine pancreatice (ce nu pot fi enucleate), metastaze pancreatice unice situate la nivelul corpului pancreasului; principalul avantaj al acestui procedeu chirurgical este reprezentat de conservarea atat a functiilor endocrina si exocrina a pancreasului cat si prezervarea rolului immunologic al splinei.
In ceea ce priveste chirurgia minimal-invaziva a pancreasului incep sa se contureze atat locul cat si rolul laparoscopiei si chirurgiei robotice in acest domeniu. Astfel, in timp ce abordul minimal-invaziv (cu precadere abordul laparoscopic) tinde sa devina standardul pentru pancreatectomia distala (cu sau fara prezervare de splina), pentru duodenopancreatectomia cefalica standardul ramane abordul clasic (chirurgia deschisa). Abordul robotic al pancresului, desi sigur si eficace, ramane apanajul centrelor specializate atat in chirurgia pancreatica cat si in chirurgia robotica.
O sesiune speciala in cadrul congresului a fost dedicata chirurgiei colangiocarcinoamelor hilare (tumorile Klatskin). Experti de marca din domeniu si-au prezentat propria experienta, remarcandu-se conferintele Prof. Dr. M Miyazaki (Japonia) si Prof. Dr. SG Lee (Korea), doi chirurgi de marca la nivel mondial, care si-au expus propria viziune asupra problematicii mentionate, avand drept punct de plecare existenta unora dintre cele mai importante cazuistici din lume in acest domeniu. Abordul chirurgical al colangiocarcinoamelor hilare reprezinta o adevarata provocare pentru chirurgul specializat in chirurgia hepato-biliara si presupune prezenta unor abilitati si cunostinte temeinice atat in domeniul chirurgiei cailor biliare cat si in domeniul rezectiilor hepatice. Rezectia cu viza curativa a acestor tumori presupune actualmente o chirurgie complexa, ce include pe langa rezectia caii biliare atat rezectii hepatice (majore de cele mai multe ori), rezectia de lob caudat (obligatorie datorita frecventei conexiunilor biliare de la acest nivel precum riscului mare de recidiva tumorala la acest nivel), precum si evidarea ganglionara loco-regionala. Doar o chirurgie agresiva poate oferi sansa unei supravietuiri de lunga durata pentru acesti pacienti. Acest tip de chirurgie ramane apanajul centrelor specializate nu numai in chirurgia hepato-bilio-pancreatica dar in mod particular cu expertiza in evaluarea preterapeutica si tratamentul tumorilor Klatskin, de catre echipe chirurgicale bine antrenate.
Un subiect de mare atractivitate in cadrul congresului a fost reprezentat de abordarea (in mai multe sesiuni stiintifice) a problematicii transplantului de ficat. Transplantul hepatic ramane actualmente un subiect de mare interes prin extinderea aproape exponentiala la nivel mondial, tot mai multe centre chirurgicale capatand o experienta deosebita in acest domeniu. Abordarea transplantului de ficat a reflectat principalele probleme cu care se confrunta diferitele centre chirurgicale din lume. Astfel, functie si de conditiile economice si socio-culturale, in unele tari cum ar fi chiar tara gazda (Egiptul) transplantul hepatic de la donator viu ramane componenta dominanta, peste 10 astfel de centre expunandu-si bogata experienta. In alte tari dezvoltarea transplantului de la donator viu a fost impusa fie de necesitatea scaderii intervalului de asteptare pe lista de transplant (in mod special in transplantul pentru afectiuni oncologice hepatice) fie datorita ineficientei unui program de transplant de la donator aflat in moarte cerebrala (cum este cazul Japoniei). Au fost prezentate lucrari ce reflecta experienta vasta in domeniul transplantului hepatic (Korea, Turcia, Japonia, Egipt) dar si lucrari din centre in care transplantul de ficat se afla la inceput (Iordania, unele centre chirurgicale din Egipt). In cazul transplantului de la donator viu au fost in egala masura evidentiate problemele legate de complicatiile la receptor dar nu au fost neglijate nici problemele tehnice si etice legate de posibilele complicatii ale donatorului. Minimizarea complicatiilor la donator si scaderea incidentei complicatiilor postoperatorii la receptor raman obiectivele cele mai importante in chirurgia transplantului de ficat de la donator viu. Conferinta magistrala a Prof. Dr. SG Lee (Korea) legata de “Transplantul hepatic living-related” a constituit apogeul acestor sesiuni referitoare la transplantului de ficat, rezultatele excelente prezentate reflectand experienta vasta acumulata de prezentator in cadrul Centrului Medical Asan din Seoul, Korea (unul din centrele de referinta in domeniul transplantului hepatic din intrega lume).
In cadrul congresului un interes deosebit a fost acordat chirurgiei minimal-invazive, cu o sesiune stiintifica speciala dedicata chirurgiei robotice. Chirurgia minimal-invaziva (in mod particular abordul laparoscopic) cunoaste in prezent un trend crescator atat in ceea ce priveste numarul de cazuri efectuate cat si in ceea ce priveste largirea patologiei abordate. O serie de proceduri chirurgicale tind sa devina de electie a fi efectuate pe cale laparoscopica, datorita numeroaselor avantaje, cum ar fi pancreatectomia distala cu sau fara prezervare de splina, chirurgia colo-rectala etc. O serie de proceduri chirurgicale (rezectiile hepatice fiind un exemplu), desi pot fi efectuate in deplina siguranta, cu rezultate inclusiv oncologice bune, raman apanajul centrelor de specialitate. Conferinta Prof. Dr. HS Han (Korea) referitoare la rezectiile hepatice laparoscopice pentru carcinomul hepatocelular a confirmat cele mentionate anterior. In sesiunea de chirurgie robotica au fost abordate probleme legate de chirurgia robotica a pancreasului, cancerului rectal, stomacului si esofagului, fiind prezentate experienta unor centre din tari precum Korea, Japonia si India. Abordul robotic cunoaste in prezent o extensie in multe centre datorita avantajelor oferite atat pacientului dar si chirurgului (in raport cu abordul laparoscopic considerat clasic). Incep sa se contureze din ce in ce mai clar indicatiile de electie ale abordului robotic (cancerul rectal, esofagectomia etc), in timp ce alte proceduri (pancreatectomia, colecistectomia radicala pentru cancer de colecist) raman apanajul centrelor specializate.
Dintre conferintele de marca ale congresului (in afara celor anterior mentionate), mai retinem conferinta Prof Dr. M Makuuchi (Japonia) referitoare la experienta personala de peste 30 de ani in rezectiile hepatice, precum si conferinta Prof. Dr. H Bismuth (Franta) referitoare la managementul leziunilor postoperatorii ale cailor biliare.
Contributia Centrului de Chirurgie Generala si Transplant Hepatic din cadrul Institutului Clinic de Boli Digestive si Transplant Hepatic Fundeni la aceasta manifestare stiintifica de prestigiu a fost reprezentata, in plus fata de lucrarile anterior mentionate, si de lucrarea ”Proctocolectomia restaurativa” prezentata de Dr. Traian Dumitrascu in cadrul sesiunii “ New Scope in Rectal Cancer”. Inn cadrul aceleiasi sesiuni a mai fost prezenta si o alta lucrare din Romania, de la Spitalul Universitar de Urgenta Bucuresti – Tratamentul cancerului de rect mediu (Prof. Dr. Stefan Neagu). In paralel cu sesiuniile stiintifice a fost organizata o ampla expozitie de tehnica medicala si din industria farmaceutica oferind, in plus, sansa delegatiilor la congres de a se pune in contact direct cu furnizorii ultimelor descoperiri din domeniul farmacologiei si tehnologiei medicale. Dincolo de evenimentul stiintific, participantii au beneficit din plin de ospitalitatea egipteana si de fascinantele locuri istorice, gratie unui program social deosebit, oferit de organizatorii congresului.
Urmatorul congres al IASGO se va desfasura in perioada 9 – 12 noiembrie 2011 la Tokyo in Japonia ( www.iasgo2011.org).